Europa de Est trebuie să mizeze pe curaj tehnologic
Companiile din Europa de Est ar trebui să adopte mai mult curaj în integrarea tehnologiei pentru a crește productivitatea angajaților, consideră Alexandru Mihailciuc, vicepreședinte UiPath. El avertizează că avantajul competitiv bazat pe costuri reduse ale forței de muncă dispare treptat.
„Europa este o piață mult mai aversă la risc. Mai ales Europa de Est, care are mult de recuperat în ceea ce privește sistemele de reglementare a fost destul de adversă. De asemenea, forța de muncă era destul de ieftină aici. Acum nu mai este, așadar avantajul competitiv începe să se diminueze. Prin urmare, trebuie să trecem la sistemele de inteligență artificială”, a spus A. Mihailciuc în cadrul conferinței Impact 2025, desfășurată recent la București.
Citește și: Nvidia se extinde: investiții uriașe în SUA și Europa pentru controlul viitorului AI
Vicepreședintele UiPath a menționat că, potrivit unui studiu european, românii și polonezii muncesc cele mai multe ore pe săptămână. În opinia sa, antreprenorii și managerii trebuie să devină mai curajoși și să testeze noile tehnologii.
„Cred că dacă vrem să ieșim din această situație, proprietarii de companii, directorii executivi și alții asemenea, așa cum am spus, trebuie să fie mai îndrăzneți și să accepte să încerce tehnologia. În condiții de risc controlat, da, uneori în medii izolate, dar să o încerce. Există tehnologii uimitoare care pot crește productivitatea”, a continuat el.
De la programare la ingineria de prompt
Alexandru Mihailciuc subliniază că automatizarea schimbă cerințele pieței muncii. Programatorii nu vor mai avea aceeași cerere ca în trecut, în timp ce profesii noi, precum inginerii de prompt, vor deveni tot mai importante.
„Vorbind despre setul de competențe al viitorului, evident, trebuie să înțelegem cum să lucrăm cu AI. Și unul dintre lucrurile pe care le facem, de asemenea, cu alianțele noastre academice este să punem la dispoziție și să democratizăm toate aceste seturi de competențe. Lansăm, de exemplu, cursuri de inginerie de prompt. Care credem că va fi una dintre cele mai bine plătite meserii în viitor. Ingineria de prompt. Pentru că până acum, programarea era foarte apreciată. S-ar putea spune că programarea este de fapt mai simplă decât ingineria promptă. Pentru că există sintaxe clare, un limbaj clar. Limbajul natural poate fi foarte divers. Și pentru a obține același rezultat previzibil este nevoie de o ajustare foarte fină a prompturilor. Una dintre cele mai importante abilități pe care cred că ar trebui să le învățăm este ingineria de prompt”, a explicat vicepreședintele UiPath.
Inginerul de prompt funcționează ca un traducător între oameni și inteligența artificială, asigurând o comunicare clară și eficientă. El filtrează solicitările trimise către marii chatboți de limbaj, precum ChatGPT de la OpenAI, pentru ca AI să ofere răspunsuri precise și relevante.
Obstacole în calea inovației
Deși Europa de Est se dezvoltă rapid, Alexandru Mihailciuc consideră că două bariere majore frânează inovația: mentalitatea conservatoare și reglementările restrictive.
„Este vorba, știți, de mentalitatea puțin defensivă de a menține status quo-ul. Și cred, de asemenea, că este vorba de reglementare. De exemplu, să permitem unul dintre cele mai importante lucruri. Să permitem o utilizare mai mare a cloud-ului. Să fim puțin mai relaxați în ceea ce privește utilizarea cloud-ului. În loc să restricționăm și să păstrăm totul la nivel local”, a explicat el.
UiPath, primul start-up românesc de automatizări listat pe Wall Street, a raportat venituri de 362 de milioane de dolari în al doilea trimestru al anului fiscal 2026, încheiat la 31 iulie 2025 — o creștere de 14% față de perioada similară din anul precedent, peste așteptările analiștilor.
Compania, fondată în 2015 la București de Daniel Dines, și-a mutat ulterior sediul central la New York, consolidându-și poziția ca lider global în domeniul automatizării robotizate.
Sursa foto: Romania Insider
