Un raport realizat de Vodafone arată că Europa se confruntă cu un decalaj digital estimat la 1,3 trilioane de euro, un gol care influențează direct sănătatea populației, rezultatele educaționale și nivelul de încredere al cetățenilor în instituțiile democratice. Documentul, intitulat Conexiune între comunități, evidențiază impactul major al excluderii digitale și propune patru direcții strategice pentru reducerea diferențelor și consolidarea coeziunii sociale și economice.
Ce înseamnă decalajul digital pentru cetățeni
În prezent, 44% dintre locuitorii Uniunii Europene nu dețin competențe digitale de bază, iar una din cinci gospodării rurale rămâne fără acces la rețele 5G. Conectivitatea a devenit esențială, la fel ca electricitatea sau încălzirea, însă milioane de oameni sunt încă privați de beneficiile lumii digitale.
Excluderea digitală are consecințe directe asupra calității vieții. Persoanele fără acces digital sunt de 1,5 ori mai expuse dificultăților de interacțiune cu sistemele de sănătate, depind mai mult de serviciile de urgență și riscă o izolare socială accentuată. În educație, lipsa accesului digital limitează șansele tinerilor de a-și dezvolta competențe esențiale, reducând oportunitățile de integrare și de progres. În plan civic, cetățenii excluși digital participă mai puțin la procesele democratice, iar încrederea lor în instituții scade.
Costurile economice și sociale ale inacțiunii
Raportul Vodafone avertizează că nefinalizarea transformării digitale ar putea costa Uniunea Europeană 1,3 trilioane de euro din PIB până în 2033. Printre factorii care întrețin acest decalaj se numără diferențele între mediul urban și cel rural, discrepanțele generaționale și nivelul redus de digitalizare al IMM-urilor.
Doar 20% dintre companiile mici și mijlocii europene sunt digitalizate la un nivel avansat. Reducerea acestui decalaj ar putea adăuga 628 de miliarde de euro la PIB-ul european. În prezent, firmele din UE generează doar 76% din valoarea produsă de omologii lor din SUA, semn al unui ritm mai lent de transformare digitală.
Pe lângă efectele economice, decalajul digital amplifică un efect de „bulgăre de zăpadă”: creștere economică lentă, educație deficitară și declin regional, toate cu impact asupra rezilienței democratice și asupra stabilității sociale.
Citește și: YAM, primul robot barista din România în ParkLake Shopping Center
Exemple europene și direcții de acțiune
Raportul subliniază și exemple pozitive. Germania a înregistrat un plus de 28 de miliarde de euro la profitul operațional al companiilor datorită digitalizării, iar Portugalia arată că firmele digitalizate oferă salarii cu 37% mai mari. În țările nordice, un nivel ridicat al alfabetizării digitale se corelează cu încrederea crescută în instituțiile publice.
În România, atingerea mediei europene la indicatorul DESI (Indicele Economiei și Societății Digitale) până în 2027 ar putea adăuga 3% la PIB, echivalentul bugetului național pentru educație.
Pentru a accelera tranziția digitală, raportul propune patru direcții strategice:
- Integrarea incluziunii digitale în strategiile naționale de economie și reziliență.
- Dezvoltarea competențelor digitale prin colaborare între guverne, sectorul privat și societatea civilă.
- Digitalizarea serviciilor publice pentru acces universal.
- Extinderea infrastructurii de conectivitate de ultimă generație, care să permită un ecosistem digital echitabil și incluziv la nivel european.
Mai multe informații sunt disponibile în raportul complet publicat aici.
Sursa foto: freepik.com
