Banca Națională a României a publicat Raportul anual 2024, analizat și aprobat de Consiliul de administrație al BNR și înaintat Parlamentului României în conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.
Publicația conține informații referitoare la principalele domenii în care acționează banca centrală (politică monetară, stabilitate financiară, reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor financiare, rezoluție bancară, emisiune de numerar, infrastructurile pieței financiare și administrarea rezervelor internaționale), explicând dinamica activității economice, pe fondul evoluțiilor macroeconomice interne și internaționale din 2024.
Raportul prezintă și situațiile financiare ale Băncii Naționale a României la 31 decembrie 2024.
România își redefinește echilibrul macroeconomic și strategia de stabilitate financiară, potrivit Raportului Anual 2024 al BNR.
Anul 2024 a fost pentru România unul al testelor multiple pe toate fronturile economice: o creștere economică modestă de doar 0,8%, dublată de cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și de o deteriorare semnificativă a deficitului de cont curent, care a urcat la 8,4% din PIB. Toate acestea au fost reflectarea unui mix complicat de factori interni și externi: cerere externă în scădere, investiții private în recul și măsuri fiscale expansioniste.
Totuși, economia a fost susținută de consumul intern, care a crescut cu 5,6%, impulsionat de majorarea salariului minim, creșteri salariale în sectorul public și relaxarea condițiilor de creditare. Pe de altă parte, investițiile private au scăzut cu 3,3%, semnalând blocaje persistente legate de birocrație, finanțare dificilă și incertitudini de ordin fiscal.
Stabilitatea financiară: un punct forte în context regional
Unul dintre cele mai stabile sectoare în această ecuație rămâne cel bancar. Indicatorii de prudențialitate s-au menținut la niveluri ridicate: rata fondurilor proprii totale a ajuns la 24,9%, iar rata creditelor neperformante a rămas scăzută, la 2,5%, cu un grad de acoperire solid (66%). De remarcat și majorarea ponderii băncilor cu capital românesc în sistemul bancar, care a devenit majoritară pentru prima dată – 51,6%.
Totodată, rezerva internațională a crescut cu 4,5 miliarde euro, ajungând la 70,5 miliarde euro, în timp ce rezerva de aur a atins un record de 8,4 miliarde euro, susținută de creșterea prețului aurului la nivel global.
Politica monetară: între precauție și ajustare
Rata dobânzii de politică monetară a fost redusă în două rânduri în a doua parte a anului, ajungând la 6,5%, reflectând un efort calibrat al BNR de a menține inflația sub control fără a compromite stabilitatea financiară. În pofida acestor eforturi, inflația a încheiat anul la 5,14%, peste intervalul țintit, dar în scădere față de anul anterior.
În acest context, BNR a continuat să mențină un dialog deschis cu piața și autoritățile, subliniind necesitatea unui mix echilibrat de politici economice și a unei absorbții eficiente a fondurilor europene, în special cele din programul Next Generation EU.
Perspective: corecție fiscală și reziliență structurală
Planul național de ajustare fiscală 2025–2031, aprobat de Consiliul UE, oferă un cadru pentru reechilibrarea macroeconomică. Însă succesul său depinde critic de angajamentele ferme în materie de reforme, digitalizare administrativă și îmbunătățirea climatului investițional.
